EFECTELE MIGRATIEI ASUPRA COPILULUI

170.000 elevi de clasele V-VIII au cel putin un parinte la munca in strainatate. Dintre acestia, aproximativ 35.000 au ambii parinti plecati, 55.000 au doar mama plecata, iar 80.000 au doar tatal plecat in strainatate.
Estimarile de mai sus reies din studiul Efectele migratiei: copiii ramasi acasa, lansat astazi, 2 octombrie 2007, de Fundatia Soros Romania.
Din punct de vedere al raspandirii geografice, datele arata ca regiunile cele mai afectate de fenomen sunt vestul tarii (Banat, Crisana, Maramures), unde procentul elevilor de gimnaziu care au parinti in strainatate este de 27% din numarul total de elevi si Moldova, unde procentul este de 25%. Cei mai multi parinti migranti sunt in Italia: 55% dintre mamele migrante ale copiilor intervievati si 40% dintre tati.
Studiul arata ca migratia pentru munca a parintilor are atat efecte pozitive, cat si efecte negative asupra copiilor ramasi acasa. Principalele efecte pozitive sunt legate de bunastarea materiala a copiilor (imbunatatirea conditiilor de locuire, telefon mobil, computer etc.). De asemenea, 34% dintre copiii cu ambii parinti migranti au calatorit in strainatate, spre deosebire de doar 14% dintre copiii de non-migranti, iar 20% dintre copiii cu ambii parinti plecati si-au petrecut vacanta de vara din 2006 in strainatate la parintii lor.
Intre efectele negative este interesant de remarcat faptul ca plecarea unuia dintre parinti determina, in unele cazuri, o deteriorare a relatiei copilului cu parintele ramas acasa. Alte efecte negative se intalnesc la nivel psihologic. Datele de ancheta confirma existenta unei asocieri semnificative intre absenta ambilor parinti sau doar a mamei si frecventa simptomelor de deprimare la copii.
Diferentele intre copiii de migranti si cei de non-migranti sunt relativ mici in ceea ce priveste comportamentele deviante, totusi plecarea parintilor reprezinta un factor de risc. De pilda, ponderea copiilor care au avut cel putin o data probleme cu politia este usor mai mare in randul celor care au parinti migranti fata de ceilalti (15-16% fata de 10%).
Copiii ai caror parinti sunt plecati la munca in strainatate au un profil asemanator cu cei ce traiesc in familii monoparentale ca urmare a despartirii parintilor sau a decesului unuia dintre ei. Acest lucru arata ca, desi plecarea la munca este temporara, efectele asupra copiilor pot fi similare cu cele ale pierderii unui parinte prin divort sau deces.
In concluzie, copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate ar trebui considerati in situatie de risc. Aceasta ar fi o prima recomandare catre autoritatile competente in domeniu, care ar trebui sa gaseasca solutii de a intari relatiile intre scoala si sistemul de asistenta sociala. Este important sa se rezolve criza de psihologi scolari din scolile romanesti, mai ales din cele din mediul rural (in doar 38% din scolile generale din Romania exista la acest moment un psiholog care sa ofere consiliere elevilor).
De asemenea, ar trebui construit un set de servicii sociale ce pot fi oferite copiilor ai caror parinti sunt plecati temporar in strainatate. Acestea ar trebui sa includa consiliere speciala, ajutor in procesul de invatare, conditii de petrecere a timpului liber in activitati organizate in comun cu alti copii, vizite la domiciliu.

DEMOCRATIA ,O SOCIETATE MAI BUNA DECAT COMUNISMUL?

Idealuri propuse, idealuri realizate, idealuri spulberate
In urma revolutiei din 1989 ,populatia Romaniei si-a propus sa traiasca liber , sa-si spuna opiniile fara teama, sa duca un trai decent ,sa se asemeni cu omul din occident .Multi oameni implicati in acele evenimente afirma ca daca ar fi avut loc o stabilizare financiara idealurile propuse atunci s-ar fi implinit in mare parte .In aceste conditii, am dobandit din libertate, dar ea nu ne face viata mai usoara si nici traiul mai bun pentru majoritatea dintre noi . Spre exemplu ,luam agricultura care e ramura de baza a tarii. Daca pe timpul tovarasului agricultura era una dintre cele mai productive ramuri ale economiei, ignorand faptul ca taranul era foarte exploatat ,acum agricultura cunoaste o decadere.Principalele cauze ar fi:
- o piata de desfacere cu preturi convenabile numai pentru producatori

- lipsa utilajelor agricole de calitate

- lipsa unor specialisti

O alta ramura a economiei romanesti, industria a suferit de asemenea dupa inlaturarea regimului comunist. Daca pe atunci industria era infloritoare, acum este practic inexistenta. Acest fapt ne face dependenti de alte tari care au profitat si-au cumparat la preturi foarte mici intreprinderile noastre facand din ele o afacere profitabila. Trebuie punctat si faptul ca exportul, care era foarte mare e acum inexistent. Foarte grav este faptul ca acum importam produse care constituiau pe timpul regimului ceausist bogatia Romaniei

Iaşul, capitală spirituală europeană

Datorie morală sau evlavie practică? De ce? pentru ce? în ce fel? s-au rugat sutele de oameni care au fost în Capitala Moldovei, în perioada 7-14 octombrie. O întrebare care mi-a chinuit mintea după marea sărbătoare a Sfintei Parascheva. O mulţime de ipoteze au trecut prin mintea mea adolescentină, o mulţime de supoziţii mai mult sau mai puţin pertinente.Bineînţeles, nu am dreptul şi nici nu pot să-i înscriu pe toţi într-o extremă sau alta. Prin urmare, să analizăm logic prestaţia categoriilor de oameni prezenţi în Iaşi de Sărbătorile Sfintei Parascheva. În primul rând, credincioşii care au venit de la sute de kilometri (bătrâni, adulţi, adolescenţi), oameni simpli, majoritatea din spaţiul rural, au venit cu sufletul, au venit pentru că ştiu că se vor întoarce în casele lor cu spiritul încărcat cu credinţă, cu evlavie, cu bucurie şi speranţă. M-au impresionat văzându-i, după ce s-au închinat Sfintei, cum priveau cu ochii întredeschişi din scaunele Catedralei pe cei care-i treceau pragul.Am mers mai departe şi mi s-a pus pata pe nişte cucoane, care mai de care mai machiate, mai parfumate, cu poşetuţe ce-ţi furau privirea. Ce să cred despre acestea? Bănuiesc că nu au făcut diferenţa între o sărbătoare de o asemenea importanţă şi o prezentare de modă, ori vreun spectacol. Astfel, cred că s-au rugat Sfintei Parascheva pentru o frumuseţe eternă. O altă categorie care mi-a sărit în ochi au fost preoţii care-şi luau cunoştinţele din rând şi pentru că erau (şi mai sunt) feţe bisericeşti, aveau dreptul să le treacă de jandarmerie spre racla cu moaştele Sfintei. O atitudine josnică, un fapt care mi-a rămas ca o pată neagră pe creierul meu. Aceştia cred că au făcut mătănii pentru menţinerea condiţiei fizice. Pentru că tot veni vorba despre jandarmi, o altă categorie din jurul sărbătorii, bănuiesc că aceştia s-au rugat Sfintei, mult folositoare pentru menţinerea ordinii din jurul şi din interiorul Catedralei şi din oraş.
Mai departe, am dat peste generaţia mea - adolescenţii, pe care i-am direcţionat în două tabere. Prin urmare, am văzut o mulţime de adolescenţi şi adolescente, fie etalându-şi frezele care mai de care mai şic, fie ieşind în evidenţă prin decoraţiunile de pe ei. Aşadar, cred că au venit la Sfântă pentru a le îmbogăţi imaginaţia în vederea unor noi look-uri. Cealaltă categorie a fost constituită din elevi şi studenţi care au venit să se roage pentru sănătate, pentru rezultate bune la şcoală, de ce nu, pentru un viitor însorit. Pe de altă parte sunt mulţi adolescenţi care s-au informat sau cărora li s-a povestit despre viaţa Sfintei Parascheva şi au venit pentru a preamări viaţa spirituală şi minunile ei. Târgoveţii sunt şi ei o categorie importantă prezentă la sărbătoare. De ce importantă? Pentru că atâta forfotă şi atâta agitaţie nu am văzut la nici o altă categorie. Mai mult decât atât, am surprins şi multe certuri între patroni, care erau nemulţimiţi de producţia care se rumenea pe loc, şi angajaţii care erau istoviţi de cererea uriaşă. Astfel ei, adică patronii, se rugau pentru încasări uriaşe, în timp ce angajaţii, ori să treacă mai repede orele, ori să le ia graiurile afurisite ale celor care-i prigoneau. O altă categorie de care am dat inevitabil au fost taximetriştii care în goana lor spre profit cred c-au mai făcut şi câte-o cruce în apropierea Catedralei pentru o cerere cât mai mare. În ceea ce priveşte cerşetorii, prezenţi într-un număr însemnat, bănuiesc că sărmanii s-au rugat la Sfântă să facă în aşa fel încât sărbătoarea dedicată ei să fie în fiecare zi.Trecem la categoria artişti, prezentă prin toată cartierele ieşene. Despre ei, ce să spun? S-au rugat Cuvioasei Parascheva ca în timpul prezenţei lor pe scenă să nu li se îngheţe CD-ul.Ajungem în sfârşit şi la categoria politicieni. Prezenţă mare, "mon cher", în frunte cu venerabilul nostru preşedinte, care bucuros nevoie mare pentru reuşita echipei naţionale de fotbal a României, s-a rugat evlavios ca vaporul său prezidenţial să navigheze fără furtuni iscate de opoziţie!De partea cealaltă, primul ministru şi "toată gaşca-n păr" ce a luat parte la slujba oficiată de noul Patriarh, Daniel, s-au rugat, fie pentru câştigarea luptelor politice în care se află, fie pentru ocuparea unor jilţuri în parlamentul European, ori pentru ca România să strălucească ca soarele sfânt de pe cer.Trecem de această distinsă categorie şi ajungem la acei locuitori ai oraşului care au avut o relaţie mai degajată cu sărbătoarea. Despre aceştia pot spune că s-au rugat, fie pentru oamenii pe care-i vedeau stând în frig la rând, fie ca pelerinii să nu mai lase gunoaie pe străzile oraşului lor, iar unii îşi mai făceau şi câte-o cruce pentru sănătate sau bunăstarea familiei.Bineînţeles, trebuie amintită şi categoria oamenilor de presă care au trimis sau au scris despre această mare sărbătoare a Europei, îndrăznesc să spun. Ei s-au rugat cu pioşenie să surprindă cât mai multe evenimente din interiorul şi din jurul sărbătorii.La final nu puteam să-i uit pe jurnaliştii în devenire, dornici să vadă mai mult decât totul, să analizeze, să critice, să ironizeze. Aceştia s-au rugat pentru astfel de invitaţii la concurs, având ca scop afirmarea şi, de ce nu, câştigarea câtorva bănuţi pentru zile negre.
Daniel FILOTE

, capitală spirIaşulituală europeană
vizionat (190)

Alte articole din Concurs Jurnalism
» Revelaţie...
» Organizare şi implicare. Să fie acestea cuvintele care definesc Iaşul pe acest timp de sărbătoare?
● Datorie morală sau evlavie practică?De ce? pentru ce? în ce fel? s-au rugat sutele de oameni care au fost în Capitala Moldovei, în perioada 7-14 octombrie. O întrebare care mi-a chinuit mintea după marea sărbătoare a Sfintei Parascheva. O mulţime de ipoteze au trecut prin mintea mea adolescentină, o mulţime de supoziţii mai mult sau mai puţin pertinente.Bineînţeles, nu am dreptul şi nici nu pot să-i înscriu pe toţi într-o extremă sau alta. Prin urmare, să analizăm logic prestaţia categoriilor de oameni prezenţi în Iaşi de Sărbătorile Sfintei Parascheva. În primul rând, credincioşii care au venit de la sute de kilometri (bătrâni, adulţi, adolescenţi), oameni simpli, majoritatea din spaţiul rural, au venit cu sufletul, au venit pentru că ştiu că se vor întoarce în casele lor cu spiritul încărcat cu credinţă, cu evlavie, cu bucurie şi speranţă. M-au impresionat văzându-i, după ce s-au închinat Sfintei, cum priveau cu ochii întredeschişi din scaunele Catedralei pe cei care-i treceau pragul.Am mers mai departe şi mi s-a pus pata pe nişte cucoane, care mai de care mai machiate, mai parfumate, cu poşetuţe ce-ţi furau privirea. Ce să cred despre acestea? Bănuiesc că nu au făcut diferenţa între o sărbătoare de o asemenea importanţă şi o prezentare de modă, ori vreun spectacol. Astfel, cred că s-au rugat Sfintei Parascheva pentru o frumuseţe eternă. O altă categorie care mi-a sărit în ochi au fost preoţii care-şi luau cunoştinţele din rând şi pentru că erau (şi mai sunt) feţe bisericeşti, aveau dreptul să le treacă de jandarmerie spre racla cu moaştele Sfintei. O atitudine josnică, un fapt care mi-a rămas ca o pată neagră pe creierul meu. Aceştia cred că au făcut mătănii pentru menţinerea condiţiei fizice. Pentru că tot veni vorba despre jandarmi, o altă categorie din jurul sărbătorii, bănuiesc că aceştia s-au rugat Sfintei, mult folositoare pentru menţinerea ordinii din jurul şi din interiorul Catedralei şi din oraş.
Mai departe, am dat peste generaţia mea - adolescenţii, pe care i-am direcţionat în două tabere. Prin urmare, am văzut o mulţime de adolescenţi şi adolescente, fie etalându-şi frezele care mai de care mai şic, fie ieşind în evidenţă prin decoraţiunile de pe ei. Aşadar, cred că au venit la Sfântă pentru a le îmbogăţi imaginaţia în vederea unor noi look-uri. Cealaltă categorie a fost constituită din elevi şi studenţi care au venit să se roage pentru sănătate, pentru rezultate bune la şcoală, de ce nu, pentru un viitor însorit. Pe de altă parte sunt mulţi adolescenţi care s-au informat sau cărora li s-a povestit despre viaţa Sfintei Parascheva şi au venit pentru a preamări viaţa spirituală şi minunile ei. Târgoveţii sunt şi ei o categorie importantă prezentă la sărbătoare. De ce importantă? Pentru că atâta forfotă şi atâta agitaţie nu am văzut la nici o altă categorie. Mai mult decât atât, am surprins şi multe certuri între patroni, care erau nemulţimiţi de producţia care se rumenea pe loc, şi angajaţii care erau istoviţi de cererea uriaşă. Astfel ei, adică patronii, se rugau pentru încasări uriaşe, în timp ce angajaţii, ori să treacă mai repede orele, ori să le ia graiurile afurisite ale celor care-i prigoneau. O altă categorie de care am dat inevitabil au fost taximetriştii care în goana lor spre profit cred c-au mai făcut şi câte-o cruce în apropierea Catedralei pentru o cerere cât mai mare. În ceea ce priveşte cerşetorii, prezenţi într-un număr însemnat, bănuiesc că sărmanii s-au rugat la Sfântă să facă în aşa fel încât sărbătoarea dedicată ei să fie în fiecare zi.Trecem la categoria artişti, prezentă prin toată cartierele ieşene. Despre ei, ce să spun? S-au rugat Cuvioasei Parascheva ca în timpul prezenţei lor pe scenă să nu li se îngheţe CD-ul.Ajungem în sfârşit şi la categoria politicieni. Prezenţă mare, "mon cher", în frunte cu venerabilul nostru preşedinte, care bucuros nevoie mare pentru reuşita echipei naţionale de fotbal a României, s-a rugat evlavios ca vaporul său prezidenţial să navigheze fără furtuni iscate de opoziţie!De partea cealaltă, primul ministru şi "toată gaşca-n păr" ce a luat parte la slujba oficiată de noul Patriarh, Daniel, s-au rugat, fie pentru câştigarea luptelor politice în care se află, fie pentru ocuparea unor jilţuri în parlamentul European, ori pentru ca România să strălucească ca soarele sfânt de pe cer.Trecem de această distinsă categorie şi ajungem la acei locuitori ai oraşului care au avut o relaţie mai degajată cu sărbătoarea. Despre aceştia pot spune că s-au rugat, fie pentru oamenii pe care-i vedeau stând în frig la rând, fie ca pelerinii să nu mai lase gunoaie pe străzile oraşului lor, iar unii îşi mai făceau şi câte-o cruce pentru sănătate sau bunăstarea familiei.Bineînţeles, trebuie amintită şi categoria oamenilor de presă care au trimis sau au scris despre această mare sărbătoare a Europei, îndrăznesc să spun. Ei s-au rugat cu pioşenie să surprindă cât mai multe evenimente din interiorul şi din jurul sărbătorii.La final nu puteam să-i uit pe jurnaliştii în devenire, dornici să vadă mai mult decât totul, să analizeze, să critice, să ironizeze. Aceştia s-au rugat pentru astfel de invitaţii la concurs, având ca scop afirmarea şi, de ce nu, câştigarea câtorva bănuţi pentru zile negre.

fylote

fylote