miercuri, 5 noiembrie 2008
0 loleranta pentru toleranta 0
Astăzi, într-o societate aflată în continuă luptă pentru o stare financiară mulţumitoare, conceptul de toleranţă nu mai există în minţile roboţilor setaţi pe câştig.Astfel, îngăduinţa, indulgenţa, ne sunt cuvinte străine în această eră a vitezei.
De cealaltă parte discriminarea are rădăcini adânci în istorie.Ne sunt bine cunoscute discursurile şi acţiunile rasiale ale lui Hitler la adresa evreilor şi ţiganilor.De asemenea amintesc de opera autobiografică a lui Hitler “Mein kampf”(Lupta mea), publicată pe 18 iulie 1925.Cartea a fost scrisă în închisoarea de la Landsberg(Gemania) şi cuprinde unele “soluţii” în ceea ce priveşte problema evreiască.
Discriminarea este încă un concept actual.La noi în ţară auzim în multiple rânduri discursuri cu tentă xenofobă din partea oamenilor de opinie(spre exemplu, discursurile xenophobe ale lui Corneliu Vadim Tudor-preşedinte al P.R.M.).Pe plan internaţional avem de asemenea de suferit, dacă ne gândim la numeroasele probleme pe care le au românii care merg să muncească în Italia din cauză că prin ochiul presei se oglindeşte doar crima unui ţigan de origine română.Trebuie spus faptul că şi în alte ţări există oameni politici care încearcă să stârnească vrajbă între cetăţeni.Un exemplu în acest sens îl constituie Jean Marie Le Pen, preşedintele Frontului Naţional din FRANŢA. Aşadar, discriminarea este un fenomen real, cultivat chiar şi în cadrul celor mai puternice(poate şi înalte) pături sociale.
În ceea ce-i priveşte pe adolescenţi, vârsta şi mai ales elanul acestei vârste dau naştere în unele cazuri unor atitudini discriminatorii.”Uite tocilarul”, e adresarea directă prin care îl abordăm pe un coleg care poartă ochelari, sau “sărăntocule”, în cazul unuia a cărui situaţie financiară nu este prea bună. Mentalitatea este în opinia mea problema, iar şcoala poate să contribuie la educarea acestei mentalităţi prin programe care să aducă în atenţia elevului negativismul conceptului de discriminare şi pozitivismul toleranţei
miercuri, 16 aprilie 2008
PASTELE- SARBATOAREA LUMINII
miercuri, 9 aprilie 2008
STOP IDEILOR PRECONCEPUTE!
Se spune despre spanioli c-ar fi mândri şi orgolioşi, despre englezi că sunt încrezuţi, pe când germanii sunt consideraţi riguroşi şi disciplinaţi, iar francezii aroganţi…Toate acestea nu sunt decât idei preconcepute, transmise din generaţie în generaţie, care adesea arată fie că nu-i cunoaştem pe ceilalţi, fie că îi înţelegem greşit.
Originile etnice sau religiile diferite accentuează incapacitatea de înţelegere reciprocă dincolo de graniţele Europei sau în relaţie cu populaţiile care au ales calea imigrării. Câţi europeni nu confundă oare religia musulmană cu islamismul?
Cel mai bun mod de a combate prejudecăţile este iniţierea unui schimb, sub forma unui dialog intercultural .
Diferenţele culturale se fac simţite în numeroase domenii, fie că este vorba despre libertatea presei, lupta împotriva discriminărilor şi a rasismului, integrarea imigranţilor sau politica în domeniul educaţiei.
De aceea, Uniunea Europeană a decis ca anul 2008 să fie Anul european al dialogului intercultural. Obiectivele acestui demers sunt multiple:
sensibilizarea europenilor faţă de importanţa dialogului;
promovarea valorilor comune şi a noţiunii de respect reciproc;
încurajarea schimburilor culturale şi a dezbaterilor.
O atenţie deosebită va fi acordată dialogului interconfesional.
De-a lungul acestui an tematic, se vor organiza o campanie de informare şi o serie de evenimente pentru care a fost prevăzut un buget de 10 milioane de euro. De asemenea, Uniunea va realiza studii şi consultări care vor permite o monitorizare pe termen lung. Anul tematic se va încheia cu un forum intercultural care va reuni societatea civilă, reprezentanţi ai diferitelor confesiuni, precum şi politicieni.
Întâlnire între Dalai Lama, liderul spiritual budist şi preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, pe tema drepturilor fundamentale şi a respectului reciproc
Dialogul intercultural este esenţial în cadrul societăţii complexe în care trăim. De aceea, Uniunea Europeană îi dedică un an tematic.
Se spune despre spanioli c-ar fi mândri şi orgolioşi, despre englezi că sunt încrezuţi, pe când germanii sunt consideraţi riguroşi şi disciplinaţi, iar francezii aroganţi…Toate acestea nu sunt decât idei preconcepute, transmise din generaţie în generaţie, care adesea arată fie că nu-i cunoaştem pe ceilalţi, fie că îi înţelegem greşit.
Originile etnice sau religiile diferite accentuează incapacitatea de înţelegere reciprocă dincolo de graniţele Europei sau în relaţie cu populaţiile care au ales calea imigrării. Câţi europeni nu confundă oare religia musulmană cu islamismul?
Cel mai bun mod de a combate prejudecăţile este iniţierea unui schimb, sub forma unui dialog intercultural .
Diferenţele culturale se fac simţite în numeroase domenii, fie că este vorba despre libertatea presei, lupta împotriva discriminărilor şi a rasismului, integrarea imigranţilor sau politica în domeniul educaţiei.
De aceea, Uniunea Europeană a decis ca anul 2008 să fie Anul european al dialogului intercultural. Obiectivele acestui demers sunt multiple:
sensibilizarea europenilor faţă de importanţa dialogului;
promovarea valorilor comune şi a noţiunii de respect reciproc;
încurajarea schimburilor culturale şi a dezbaterilor.
O atenţie deosebită va fi acordată dialogului interconfesional.
De-a lungul acestui an tematic, se vor organiza o campanie de informare şi o serie de evenimente pentru care a fost prevăzut un buget de 10 milioane de euro. De asemenea, Uniunea va realiza studii şi consultări care vor permite o monitorizare pe termen lung. Anul tematic se va încheia cu un forum intercultural care va reuni societatea civilă, reprezentanţi ai diferitelor confesiuni, precum şi politicieni.
!
miercuri, 12 martie 2008
E PRIMAVARA IN SUFLETUL TUTUROR
miercuri, 5 martie 2008
miercuri, 16 ianuarie 2008
Ce semnificatie dati cuvantului "brand" ?

Termenul brand are origini norvegiene, unde „brandr” înseamnă „a arde”. Termenul a început să fie folosit în engleză ca element care semnifică proprietatea—vitele erau marcate cu însemnul proprietarului. Până aici, nici o diferenţă notabilă între semnificaţiile brand/marcă (doar că branding însemna marcare cu un fier înroşit). Noţiunea a fost preluată la sfârşitul secolului al XIX-lea pentru a denumi produsele de pe raft. „Branded products” erau acele produse care purtau însemnul producătorului, şi care reprezenta mai mult decât un identificator—era o dovadă a calităţii, a unei experienţe garantate. Semnificaţia termenului a evoluat, în prezent brandul fiind definit ca un set de asocieri definit pe baze raţionale şi emoţionale între o organizaţie sau un produs şi publicul/publicurile acesteia. Nu există o definiţie unanim acceptată, însă redau mai jos definiţiile care îmi par esenţiale pentru a înţelege amploarea semnificaţiei termenului:
O entitate vie, îmbogăţită sau diluată în timp, rezultatul cumulativ al unor mii de mici gesturi.Michael Eisner, CEO Disney.
Un ansamblu de atribute tangibile şi intangibile, simbolizate printr-o marcă comercială (nume, logo etc.) care, exploatate corect, creează influenţă şi valoare. Termenul de valoare are diverse accepţiuni: promisiunea şi îndeplinirea unei experienţe (din perspectiva marketingului), garanţia unor câştiguri în viitor (din perspectiva managementului) sau este privit ca o componentă distinctă a proprietăţii intelectuale (perspectiva juridică).
"Cartile Iasului“ - o idee de brand
Se vor implini, anul acesta, 15 ani de la materializarea gindirii fostului primar Emil Alexandrescu (1937-1992): infiintarea Fundatiei „Prietenii Iasului". Aceasta institutie de cultura isi are sediul in gradina Copou, in acelasi corp de cladire cu Muzeul „Mihai Eminescu".
La sugestia doamnei Elena Leonte, directoarea Bibliotecii „Gheorghe Asachi", intilnirea de duminica trecuta, 25 februarie a.c., a avut ca tema „Cartile Iasului". Unul dintre motivele organizarii acestei intilniri, la care au fost invitati autorii unor carti inchinate orasului nostru, a fost recenta aparitie a volumului VIII din „Documente referitoare la istoria orasului Iasi (1781-1790)", editat de prof. univ. dr. Ioan Caprosu, un impunator volum de 928 de pagini, cuprinzind 574 de documente. I s-au alaturat volumele „Personalitati iesene" de Ioan Timofte, „O istorie a culturii iesene in date, 1400-2000", „Iasi... istorie si spirit" de Vasile Iluca, „Caragiale in Iasii Junimii" (volum coordonat de Olga Rusu), „Urcind Copoul cu gindul la Podul Verde" al neobositului „cronicar al Iasului" Ion Mitican, „Cronica Buciumului" de Ioan Enache si Virgil Arsene, antologia „Epigramisti ieseni contemporani", „Despre Iasi numai cu dragoste", „Traitori sau trecatori prin Tirgu' Iesului", „Cronica de la Iasi".
Intilnirea din Copou s-a bucurat de o afluenta de iubitori ai Iasului. Academicianul Valeriu Cotea a marturisit ca venise ca urmare a unei discutii avute cu un politician iesean care, auzind de aceasta intilnire dedicata cartilor Iasului, s-ar fi exprimat: „Parerea mea este ca se acorda prea multa atentie cartilor...". Si academicianul a venit ca sa impartaseasca indignarea lui...


