Termenul brand are origini norvegiene, unde „brandr” înseamnă „a arde”. Termenul a început să fie folosit în engleză ca element care semnifică proprietatea—vitele erau marcate cu însemnul proprietarului. Până aici, nici o diferenţă notabilă între semnificaţiile brand/marcă (doar că branding însemna marcare cu un fier înroşit). Noţiunea a fost preluată la sfârşitul secolului al XIX-lea pentru a denumi produsele de pe raft. „Branded products” erau acele produse care purtau însemnul producătorului, şi care reprezenta mai mult decât un identificator—era o dovadă a calităţii, a unei experienţe garantate. Semnificaţia termenului a evoluat, în prezent brandul fiind definit ca un set de asocieri definit pe baze raţionale şi emoţionale între o organizaţie sau un produs şi publicul/publicurile acesteia. Nu există o definiţie unanim acceptată, însă redau mai jos definiţiile care îmi par esenţiale pentru a înţelege amploarea semnificaţiei termenului:
O entitate vie, îmbogăţită sau diluată în timp, rezultatul cumulativ al unor mii de mici gesturi.Michael Eisner, CEO Disney.
Un ansamblu de atribute tangibile şi intangibile, simbolizate printr-o marcă comercială (nume, logo etc.) care, exploatate corect, creează influenţă şi valoare. Termenul de valoare are diverse accepţiuni: promisiunea şi îndeplinirea unei experienţe (din perspectiva marketingului), garanţia unor câştiguri în viitor (din perspectiva managementului) sau este privit ca o componentă distinctă a proprietăţii intelectuale (perspectiva juridică).
"Cartile Iasului“ - o idee de brand
Se vor implini, anul acesta, 15 ani de la materializarea gindirii fostului primar Emil Alexandrescu (1937-1992): infiintarea Fundatiei „Prietenii Iasului". Aceasta institutie de cultura isi are sediul in gradina Copou, in acelasi corp de cladire cu Muzeul „Mihai Eminescu".
La sugestia doamnei Elena Leonte, directoarea Bibliotecii „Gheorghe Asachi", intilnirea de duminica trecuta, 25 februarie a.c., a avut ca tema „Cartile Iasului". Unul dintre motivele organizarii acestei intilniri, la care au fost invitati autorii unor carti inchinate orasului nostru, a fost recenta aparitie a volumului VIII din „Documente referitoare la istoria orasului Iasi (1781-1790)", editat de prof. univ. dr. Ioan Caprosu, un impunator volum de 928 de pagini, cuprinzind 574 de documente. I s-au alaturat volumele „Personalitati iesene" de Ioan Timofte, „O istorie a culturii iesene in date, 1400-2000", „Iasi... istorie si spirit" de Vasile Iluca, „Caragiale in Iasii Junimii" (volum coordonat de Olga Rusu), „Urcind Copoul cu gindul la Podul Verde" al neobositului „cronicar al Iasului" Ion Mitican, „Cronica Buciumului" de Ioan Enache si Virgil Arsene, antologia „Epigramisti ieseni contemporani", „Despre Iasi numai cu dragoste", „Traitori sau trecatori prin Tirgu' Iesului", „Cronica de la Iasi".
Intilnirea din Copou s-a bucurat de o afluenta de iubitori ai Iasului. Academicianul Valeriu Cotea a marturisit ca venise ca urmare a unei discutii avute cu un politician iesean care, auzind de aceasta intilnire dedicata cartilor Iasului, s-ar fi exprimat: „Parerea mea este ca se acorda prea multa atentie cartilor...". Si academicianul a venit ca sa impartaseasca indignarea lui...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu